Iar in sesiune

17 05 2010

Si s-a terminat pauza. Vine sesiunea. Joi vine. Concertul AC/DC a fost ultima iesire, ultima gura de aer proaspat inainte de luna de captivitate. Macar tine doar o luna, ceea ce inseamna ca o sa fiu gata la timp pentru Metallica. :)

Apropo de AC/DC, pentru o cronica mai coerenta a concertului, vedeti pe metropotam. :) ) Ideea e ca a fost incredibil si ca putea sa si ploua sau sa ninga sau cine stie ce dezastre naturale, si noi tot bine ne simteam. Iar oamenii au fost minunati si momentul care mi-a demonstrat asta a fost cand se atentionau unii pe altii sa nu se impinga in noi. Ceea ce pentru mine, un om caruia i se mai declanseaza atacuri de panica in multime, a fost perfect. Si persoana cu care am mers a fost minunata si ii multumesc pentru cadoul oferit :D . Si sonorizarea a fost super, avand in vedere ca ce am inregistrat si eu cu pinguinul se aude perfect. Eram convinsa ca o sa se auda nasol; nu ca m-as pricepe la asta, dar oricum. Clar, amintiri frumoase de tot de la concert. Incepand cu grupul de >35 ani care era in stanga noastra si care aratau si se simteau exact asa cum imi doresc eu sa o fac la varsta lor. Si care glumeau cu noi si radeau de cele doua fete care treceau prin fata noastra si care, vorba lor, pareau ratacite de la un concert Michael Jackson. In dreapta noastra era o familie, tatal, copilul de vreo 6 ani si unchiul sau ceva de genul. Lor le-am provocat o criza de ras in incercarea de a ma proteja de tzancul care a vrut sa se aseze pe capul meu. :) ) Si pustiul de vreo 17 ani care avea ceva mai mult de 2 metri inaltime si era pur si simplu frumos. Si tipul cu ochii albastri care semana cu Josh din Lost, care ne-a zis ca s-a ratacit si caruia n-am fost in stare sa ii raspundem cu mai mult de un zambet larg. Nu de alta, dar in mintea noastra nu era alt raspuns decat: Lasa, ca te tinem noi aici. :) ) Care pe moment a parut stalkerish, dar acum ca ma gandesc…Poate n-ar fi fost o idee atat de rea. :) ) Si muzica, si She’s got the jack, si TNT, si You shook me all night long, si Highway to Hell. Si zeci de mii de oameni cantand din suflet, aplaudand entuziasmati, zeci de mii de oameni fericiti.

Asa ca da. De azi incepe programul intensiv de sesiune. Suc de portocale si ore lungi de invatat.





AC/DC

17 05 2010

Acest post are doua parti. Prima parte este cea pitzi.

Habar nu aveam cat de usor se poate agata la un concert. =))

Partea a doua e cea serioasa.

Uh! :X

Acum, pe bune, a fost foarte tare. Recunosc ca nu am cu ce compara, fiind primul meu concert asa mare-mare de rock. Si oamenii n-au fost dubiosi. Chiar ne-am imprietenit cu cei din jur. Si oamenii de pe scena, cu varsta lor cu tot… Pff… Show!

Si nici macar nu sunt mare fan AC/DC, stiu si eu cateva melodii si atat… Dar m-am dus pentru atmosfera si, sincer, a fost mai mult decat ma asteptam.

Ma dor picioarele si sunt din nou incoerenta… Dar fericita. :D





O dorinta

11 03 2010

Din ciclul schimbarilor prin care trec, v-o prezint pe cea mai recenta. Se numeste am-nevoie-de-550-ron-pentru-sonisphere. Este foarte important, supravietuirea si evolutia mea depind de aceasta schimbare, asa ca nu va sfiiti sa ma sprijiniti in orice fel. :D Si nu, schimbarea nu se realizeaza cu mai putin de 550. Adica 185 e prea putin. La 185 ma opresc midway si ma blochez. Si nu ne dorim asta. Ca doar e o schimbare profunda. Si pe bune, o ocazie rara de a ma alatura tuturor acelor pletosi. :D

Si, uite, nu sunt egoista. Va invit cu mine, sa dam din cap pe ritmul schimbarii mele :) ))) In prima zi, pe Volbeat si Manowar… In a doua, pe Metallica, Slayer, Anthrax, Megadeth, Heaven&Hell (imi place prezentarea trupei asteia: veniti la concert, ca moare solistu’ si nu mai concerteaza). In ultima zi, Rammstein, Alice in Chains, Stone Sour si Mastodon. Perioada e 25-27 iunie, la Romexpo. Mai multe detalii pe metropotam.ro.








Follow

Get every new post delivered to your Inbox.