O zi obisnuita din sesiune

De obicei, incepe prost. Cu graba, nervi si iar graba ca trebuie sa ajung repede-repede la facultate, sa imi ocup loc in sala, ca daca nu, scriu pe genunchi. Asa ca momentul in care bagi cartela la metrou, astepti sa o scoti, iar cand o scoti vezi ca trece cineva fulgerator pe langa tine, pe unde trebuia sa treci tu si stii ca daca nu ai trecut, trebuie sa astepti 15 min, e unul pe care nu-l astepti si, cu siguranta, nu il doresti. Ei bine… Asa a inceput o zi proasta. Am fost mult prea socata ca sa reactionez in vreun fel si singura chestie pe care am scos-o a fost un „ce faci?!” extrem de socat. Culmea, oamenii din jur se uitau la mine ca la o nebuna, nu la tipul care tocmai trecuse dincolo pe abonamentul meu. Si nu, nu ma gandeam ca am totusi o cartela de rezerva si am chiar si bani la mine si pot sa imi cumpar o carteluta noua. Noroc ca sunt inzestrata cu acel talent de mironosita care zace in toate femeile… L-am convins pe bodyguard sa ma treaca dincolo si am fugit pe peron sa il caut pe nemernic. Desigur, cand l-am vazut, toata furia mea s-a autocenzurat datorita reactiei de mai devreme a celor din jur. Asa ca in loc sa il calc acolo pe cap, am scos doar o injuratura timida si discreta, pe care nici macar nu stiu daca a auzit-o…

Si urmeaza examenul, care e absolut stupid.

Si laptopul e stricat de 3 zile.

Si vine seara si ma apuca un chef de plimbari nocturne asa ca ies in oras si apoi cautam un loc dragut in care sa stam si nimerim, intr-un tarziu, intr-un loc pentru studenti. Si ajungem la timp ca sa dam ultima comanda, pe la 3 dimineata, si apoi vine un tip cu o chitara si cantam cu totii pana dimineata la 8. Wonderwall, Iris de la Goo Goo Dolls, Nothing else matters, Sex on fire, Hallelujah lui Cohen, The blower’s daughter, Whistle for the choir si restul. Viata de student…

Exista zile din sesiune care se termina neasteptat de bine.